Ultimele dorinte ale lui Ceausescu: lapte si branza de vaci
I-am spus "toţi mâncăm aceeaşi mâncare, de la soldat la colonel". Eu am realizat că el nu trăia în realitate, spunea să-i aduc lapte, brânză de vaci, lucruri care nu se găseau. Odată mă cheamă să îi dau lenjerie, schimburi, că nu mai poate suporta cămaşa aia, care deja se vedea că e înnegrită la gât. I-am spus că magazinele sunt închise, nu am de unde să-i dau. Aici am două aspecte. Nu ştiu de ce am făcut-o. Erau magazinele închise sau voiam ca şi el, asta a fost o idee de la început, să vadă viaţa dintr-o cazarmă militară. I-am spus că eu nu sunt schimbat de pe 17 şi el nu mai putea să suporte. Doamna avea nişte cerinţe familiare. De câte ori veneam, el mă chema, îmi cerea să mă aşez la masă faţă în faţă şi să mă uit în ochii lui. Ştia că avea nişte ochi pătrunzători. Ea stătea în dreapta lui şi punea mâna pe scaun sau pe el şi asculta întrebările. Vreau să vă spun, cred că era o subordonare, se uita în ochii ei ca să-i aprobe sau nu întrebarea sau răspunsul, iar ea mă întreba care este situaţia copiilor, asta a fost majoritatea întrebărilor ei", a spus Kemenici pentru România TV.