Fostul sef al Politiei Arges a ajuns, de la Roma, sef la Frontiera de la Oradea. Chestorul-şef Dan Fătuloiu, fost şef al Poliţiei Române şi fost secretar de stat în MAI, demis în urma scandalului generat de asasinarea lui Gheorghiţă Mararu, a preluat conducerea Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră (ITPF) Oradea, printr-un ordin al ministrului Internelor.
Chestorul-şef Dan Fătuloiu, fost şef al Poliţiei Române şi fost secretar de stat în MAI, demis în urma scandalului generat de asasinarea lui Gheorghiţă Mararu, a preluat conducerea Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră (ITPF) Oradea, printr-un ordin al ministrului Internelor.
Purtătorul de cuvânt al Poliţiei de Frontieră Române, comisar Fabian Bădilă, a declarat, vineri, că începând din această săptămână Dan Fătuloiu este şeful Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră (ITPF) Oradea, în locul comisarului-şef Marin Bondar, împuternicit pe această funcţie în iunie anul trecut.
"Numirea s-a făcut cu începere din 8 ianuarie, printr-un ordin ministerial", a declarat Bădilă. Potrivit Mediafax, el a refuzat să comenteze decizia ori motivele care au dus la schimbarea din funcţie a comisarului-şef Marin Bondar.
În vârstă de 56 de ani, chestorul Dan Valentin Fătuloiu a fost şeful Poliţiei Române între 2005 şi 2007, când a plecat de la conducerea Inspectoratului General al Poliţiei Române, fiind desemnat şef al Biroului ataşatului afacerilor interne în Statele Unite ale Americii, în funcţia de ministru-consilier.
Din 2009, a fost secretar de stat în Ministerul Administraţiei şi Internelor şi şef al Departamentului Ordine şi Siguranţă Publică al MAI.
Fătuloiu a fost demis în 23 noiembrie 2010 din funcţia de secretar de stat, şef al Departamentului de Ordine şi Siguranţă Publică din MAI. Decizia a fost luată în urma verificărilor făcute de Corpul de control al MAI la Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Neamţ. Controlul a fost dispus în urma asasinatului din 14 noiembrie de la Piatra Neamţ şi după ce şeful IPJ Neamţ Aurelian Vasea Şoric a fost acuzat că ar "pactiza" cu lumea interlopă. Aurelian Şoric şi-a dat demisia la scurt timp după declanşarea scandalului de la Neamţ şi a fost cercetat disciplinar la nivelul MAI.
Numele lui Dan Valentin Fătuloiu a apărut şi în dosarul în care omul de afaceri gălăţean, Cătălin Chelu, a fost prins în flagrant când încerca să-i ofere mită lui Fătuloiu. Dan Fătuloiu, în schimbul unei mite în valoare de un milion de euro, ar fi trebuit să rezolve 48 de dosare penale deschise pe numele omului de afaceri gălăţean, Cătălin Chelu, şi ale apropiaţilor acestuia. În urma unui flagrant delict, organizat de DNA după denunţurile lui Dan Fătuloiu şi ale fiului acestuia, Alexandru, procurorii anticorupţie au reţinut patru persoane, printre care şi Chelu. Ulterior, cei patru au fost arestaţi.
Dan Valentin Fătuloiu a recunoscut în faţa instanţei, la unul dintre termenele de judecată, că familia sa avea afaceri cu societatea din Pitesti ALPROM, condusă de Cătălin Chelu, după ce Antonel Bunu a prezentat judecătorului documente contabile din care rezultă legăturile de afaceri.

Ameninţare cu bomba la Piatra Neamţ. Cel vizat este interlopul Bogdan Mararu, sub maşina căruia s-ar afla încărcătura explozivă şi ar putea arunca în aer un bloc întreg, informează Romania tv.
Pentru siguranţă, autorităţile au decisă să evacueze zona în care a fost găsită bomba, pe o suprafaţă de circa 2 kilometri. Dispozitivul conţinea un kilogram de explozibil plastic de tip C4 de provenienţă străină. Dacă ar fi explodat, bomba amplasată sub maşina interlopului Bogdan Mararu ar fi produs un dezastru.
. La 14 noiembrie 2010, Gheorghiţă Mararu, lider al lumii interlope nemţene, a fost ucis într-o cafenea din Piatra Neamţ, iar asasinarea acestuia a generat ample dezvăluiri care au provocat cel mai mare scandal din Ministerul de Interne, soldat cu destituirea şefului Poliţiei Române Petre Tobă şi a secretarului de stat Dan Fătuloiu.

Clanul Mararu a devenit cunoscut în 2010, atunci când Gheorghe Mararu, fratele lui Bogdan, a fost împuşcat mortal de membrii unei grupări rivale, al cărei lider este Puiu Mironescu. Tot atunci s-a aflat şi de relaţia apropiată dintre mafioţi şi fostul şef al Poliţiei Piatra Neamţ, Aurelian Şoric. Acesta locuieşte, de altfel, lângă casa interlopilor, acolo unde a fost pusă bomba.

Familiile Şoric şi Mararu sunt vecine în cel mai luxos cartier al oraşului Piatra-Neamţ. Familia Şoric a dat 270.000 de euro şi şi-a cumpărat o casă nou-nouţă, chiar lângă vila interlopilor. In acest caz au fost retinute si sunt anchetate 4 persoane. Este vorba despre cei 3 executanti ai plasarii explozibilului sub masina lui Mararu si comandiatorul operatiunii. Acestia vor fi prezentati de procurorii DIICOT in fata judecatorilor pentru un mandat de arestare de 29 de zile.
Sursa video: Antena3

Seful IPJ OLt, Ion Voicu, acuzat de viol de o subalterna, a trecut testul cu poligrafu, care se pare ca a fost facut la IPJ Arges. In cest fel, cel putin pana la o repetare a testului la Bucuresti, intreaga poveste se intoarce cu susul in jus. La iesire, Voicu a declarat ca este nevinovat.
Acesta a mai spus că nu ştie ce vrea Melania Renghea de la el, întrucât el nu are nicio problemă cu ea.

În 26 decembrie, poliţista Melania Renghea de la Poliţia Balş şi fostul său superior Gheorghe Barbu au ajuns la spital după ce femeia, care susţine că poliţistul ar fi violat-o, l-a înjunghiat pe acesta de mai multe ori în abdomen.

Comisarul Gheorghe Barbu din cadrul Secţiei de Poliţie Balş a fost înjunghiat de mai multe ori în abdomen şi la picioare de către Melania Renghea, în vârstă de 27 de ani. Femeia a lucrat în cadrul Secţiei Balş, comuna Bobiceşti, care intră în subordinea comisarului Barbu, iar în urmă cu câteva luni a solicitat şi obţinut mutarea la Secţia de Poliţie din localitatea olteană Brâncoveni.

Soţia fostului premier a relatat la Antena 3 prima vizită pe care i-a făcut-o soţului încarcerat. Ea a arătat că atunci când a intrat în incinta închisorii, spre a merge spre spitalul unităţii unde se afla social-democratul, a fost surprinsă de zgomotele făcute cu ustensilele pentru masă de colegii de detenţie ai soţului său. "Andrei, întăreşte-l pe tatăl tău", a povestit Dana Năstase ce i s-a spus fiului său cel mare de la etajele închisorii. Adrian Năstase a crezut că familiei sale i s-au adresat injurii şi şi-a cerut scuze când au ajuns că au asistat la aşa ceva, însă cei doi i-au spus că au fost încurajaţi, nu huiduiţi. Dana Năstase a mărturisit că a rămas "şocată" şi impresionată de această întâmplare, mai ales că la Rahova sunt aduşi cei cu pedepse foarte mari şi infracţiuni grave. Ea a adăugat că deţinuţii au ieşit la ferestre după ce au văzut la televizoarele din celule reportajele de la televiziunile de ştiri care au filmat sosirea lor la penitenciar.
Dana Năstase a mai povestit că familia i-a cărat geamantane de cărţi lui Adrian Năstase, mai întâi romane poliţiste şi apoi cărţi de specialitate pentru volumele la care lucrează soţul ei.

Ea a mai mărturisit că nu va scoate din casă bradul de Crăciun pentru că îl aşteaptă pe soţul ei să sărbătorească Naşterea Domnului. "Nici acum nu cred ce se întâmplă, că el este acolo", a mai mărturisit ea.

Fostul premier Adrian Năstase a primit aviz pentru eliberare condiţionată din penitenciar. Avizul a fost dat de Comisia de eliberări condiţionate de la Penitenciarul Jilava, care a decis că Năstase poate fi eliberat înainte de termen. În adoptarea hotărârii, comisia a ţinut seama de activităţile derulate de Năstase în închisoare care au constat în unele cursuri ţinute în faţa celorlalţi deţinuţi. Decizia finală va fi luată pe 12 februarie, de Judecătoaria sectorului 4. Avocaţii lui Adrian Năstase solicită însă devansarea termenului. "Procedurile sunt foarte clare. Însă termenul de 12 februarie, de la Judecătoria sectorului 4, este un termen mult prea lung. Ar anula toate zilele câştigate ca urmare a activităţilor desfăşurate de Adrian Năstase în penitenciar. Vom depune o cerere de preschimbare a termenului. Vrem ca acest termen să fie foarte scurt", a declarat Ion Cazacu avocatul lui Adrian Năstase.

La 3 decembrie, avocatul Ion Cazacu a declarat că Năstase ar mai avea de executat, după calculele apărării, 35 - 36 de zile de închisoare din condamnarea primită în dosarul Trofeul Calităţii şi ar putea fi eliberat condiţionat până la sfârşitul lunii ianuarie 2013.
Adrian Năstase a fost condamnat definitiv, pe 20 iunie, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la doi ani de închisoare cu executare în dosarul "Trofeul calităţii", în care este acuzat în legătura cu strângerea de fonduri pentru campania electorală din 2004, când a candidat pentru presedinţie din partea PSD.

CSM a devenit un fel de Piata Universitatii in cea mai spectaculoasa si mai frumoasa miscare de protest a intelectualilor. Judecatorii si magistratii din intreaga tara, inclusiv din Arges, s-au rasculat impotriva modului lipsit de transparenta in care au fost organizate alegerile pentru conducerea Consiliului, in urma careia Schimdt- Haineala, a fost impus ca presedinte de Traian Basescu.
Este, intr-un final, reactia judecatorilor si propcurilor- acelora care cred in ceea ce fac, la jegul din justitie impus de Traian Basescu care, daca pana acum avea nevoie de justitie pentru a-si anihila inamicii politici, acum are nevoie de ea pentru a-si proteja sacalii portocalii care au furat miliarde de euro in vremea guvernarilor Boc. Apreciem si salutam gestul profesionistilor din Justitie si consideram ca astfel de supuneri in fata mediului politic si de abuzuri facute la comanda politica nu ar mai trebui sa se repete si ar trebui sanctionate drastic, indiferent de cine este la putere.
Scandal fără precendet în Justiţia Română. Asociaţia Magistraţilor din România şi Uniunea Judecătorilor din România nu recunosc rezultatul alegerilor în urma cărora Oana Andrea Schmidt-Hăineală a fost aleasă preşedinte. Se contestă legalitatea votului, în contextul în care Daniel Morar, fiind delagat, nu avea drept de vot. Mai mult, judecătorii consideră că, deşi nu este o problemă ce ţine de constituţionalitate sau legalitate, este total inoportun ca CSM să fie condus de un procuror.
Revocarea lui Danileţ, cerută şi de magistraţii din Argeş
Miercuri, când trebuia să se discute alegerea vicepreşedintelui CSM, Asociaţia magistraţilor a solicitat demisia de onoare a membrilor CSM, în caz contrar ameninţând cu declanşarea procedurilor de revocare din funcţii a tuturor membrilor Consiliului.
Cererea a fost formulată de către reprezentanţii Asociaţiei Magistraţilor din România (AMR) Norel Popescu şi Gabriela Baltag. Aceştia au spus că cer demisia de onoare a membrilor CSM având în vedere lipsa de transparenţă şi coeziune în interiorul Consiliului. Reprezentanţii Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România au cerut amânarea amânarea luării unei decizii în ceea ce priveşte candidaturile pentru funcţia de vicepreşedinte al Consiliului, precum şi începerea Adunărilor Generale ale Judecătorilor de revocare din funcţia de membri ai CSM a judecătorilor Cristi Danileţ şi Alina Ghica.
În urma scandalului creat, judecătorii au cerut reluarea alegerilor. Mai mult, la mai multe instanţe- Judecătorii şi Curţi de Apel-, inclusiv la Curtea de Apel Piteşti conform unor informaţii, s-a semnat convocatorul pentru Adunări Generale, pentru revocarea reprezentanţilor din CSM. Primul vizat este Cristi Danileţ, membrul care a făcut istorie prin poziţiile sale cu accente politice, începând cu momentul referendumului pentru demiterea lui Traian Băsescu şi nominalizarea Monei Pivniceru în funcţia de ministru al Justiţiei.
Ultima carte a lui Basescu
Miza alegerilor din vârful CSM este una cât se poate de simplă. Traian Băsescu şi-a impus preşedinte pe Schmidt- Hăineală şi speră ca Alina Ghica sau Cristi Dănileţ să primească mandat de vicepreşedinte. În felul acesta, şi-ar menţine controlul asupra conducerii Justiţiei. Cu atât mai mult cu cât, de anul acesta, va fi pus în aplicare Codul de Procedură Penală, care permite ca erorile de gestiune, dacă au prejudicii importante, cu investiţii făcute fără oportunitate, să fie considerate fapte penale. Altfel spus, influenţa asupra justiţiei trebuie păstrată pentru a-i feri pe pedelişti de închisoare. De asemenea, anul acesta expiră şi mandatul preşedintelui ÎCCJ, de unde vin nominalizările pentru completele de 5 judecători, acolo unde ajung la judecata finală demnitarii.
Page 63 of 98