Irina Radu, Liana Săndulescu şi Claudiu Lucaci fac parte din noua echipă de manageri din Societatea Română de Televiziune (SRTv), noii directori fiind numiţi de Claudiu Săftoiu, preşedintele - director general al TVR.

 

 

Potrivit unui comunicat remis Mediafax, noua organigramă a SRTv a devenit operaţională începând de vineri, 1 februarie.

Prin Ordinul preşedintelui-director general nr. C 24/2013, noile structuri ale TVR vor fi conduse de coordonatori interimari cu atribuţii de directori.

Astfel, TVR 1 va fi condus de Gabriel Gherghescu, coordonator cu atribuţii de director, în timp ce Alina Amza va fi coordonator cu atribuţii de producător executiv.

Înainte de modificarea organigramei TVR, Dana Deac a fost director al Departamentului TVR 1.

TVR 2 Cultural va fi condus de Liana Săndulescu, coordonator cu atribuţii de director, î n timp ce Răzvan Nicolescu va fi coordonator cu atribuţii de producător executiv.

Liana Săndulescu a obţinut cel mai mare punctaj - 97,33 - la procesul de selecţie de personal din TVR, potrivit rezultatelor publicate pe pagina de intranet a TVR pe 11 decembrie 2012. Pe de altă parte, Răzvan Nicolescu a condus TVR 2 înainte ca noua organigramă să devină operaţională.

TVR 3 va fi condus de Răzvan Bucuroiu, coordonator cu atribuţii de director . Bucuroiu a condus TVR 3 şi înainte ca noua organigramă să devină operaţională.

TVR Internaţional va fi condus de Beatrice Comănescu, coordonator cu atribuţii de director. Aceasta a condus TVR Internaţional şi înainte de a deveni operaţională noua organigramă.

Producător general a fost numit Cristian Zgabercea (coordonator cu atribuţii de producător general). Cristian Zgabercea este cel care a coordonat Grupul de lucru numit de Claudiu Săftoiu pentru a elabora Raportul care a stat la baza Programului de redresare economică a Televiziunii Române. Zgabercea a luat parte şi la procesul de selecţie de personal din TVR, la care a obţinut 95,64 de puncte.

Direcţia Programe va fi condusă de Irina Radu , coordonator cu atribuţii de director. La procesul de selecţie de personal din TVR, Irina Radu a obţinut unul dintre cele mai mari punctaje - 95,01. Ea a fost şi membru al fostului Consiliu de Administraţie al TVR.

Direcţia Ştiri va fi condusă de Claudiu Lucaci, coordonator cu atribuţii de director. Claudiu Lucaci se află la conducerea Ştirilor TVR din iulie 2012, când a fost numit director interimar al Direcţiei Emisiuni Informative şi Sport de către Claudiu Săftoiu.

Pe de altă parte, Direcţia Studiouri Centrale va fi condusă de Liviu Nicolescu, coordonator cu atribuţii de director; Departamentul Producţie Artistică - de Cristian Stoian, coordonator cu atribuţii de director; Departamentul Tehnico-Administrativ - de Horia Cazan, coordonator cu atribuţii de director; Direcţia Economică - de Claudiu Dinică, coordonator cu atribuţii de director; Departamentul Marketing şi Vânzări - de Diana Zalutchi, coordonator cu atribuţii de director; Serviciul Comunicare şi Relaţii Internaţionale, Relaţii Publice şi Protocol - de Cristian Acatrinei, coordonator cu atribuţii de şef serviciu.

La conducerea TVR Craiova  a fost numita de Elena Dindirică, coordonator cu atribuţii de director (în locul lui Cristinel Gabi Nedelcu, n.r.).

Un referendum privind revizuirea Constituţiei ar urma să fie organizat la sfârşitul lunii septembrie sau în octombrie, cu condiţia ca Parlamentul să finalizeze textul până la sfârşitul sesiunii parlamentare de primăvară, a declarat vineri premierul Victor Ponta.
Între aspectele care vor viza modificarea Legii Fundamentale se numără atribuţiile preşedintelui României, numirea judecătorilor CCR, dar şi atribuţiile Guvernului.

Premierul Victor Ponta a afirmat, pe 28 ianuarie, ar vrea ca prin modificarea Constituţiei preşedintele să aibă un rol clar de arbitru, iar treburile de zi cu zi ale ţării să aparţină primului-ministru.

Judecătoria Sector 1 a admis, vineri, cererea Inspectoratului de Stat în Construcţii pentru încuviinţarea executării silite a lui Adrian Năstase  cu peste 3,3 milioane de lei, prejudiciul din dosarul "Trofeul Calităţii". Decizia nu poate fi contestata.
Judecătoria Sector 1 a admis, vineri, cererea depusă pe 30 ianuarie de Inspectoratul de Stat în Construcţii pentru încuviinţarea executării silite a lui Adrian Năstase pentru prejudiciul din dosarul Trofeul Calităţii.

"Admite cererea de încuviinţare a executării silite formulată de BEJ Timnea Vicenţiu-Pascal împotriva debitorului Năstase Adrian, la solicitarea creditorului Inspectoratul de Stat în Construcţii. Încuviinţează executarea silită ce urmează a se efectua în circumscripţia teritorială a Judecătoriei sectorului 1 Bucureşti, potrivit art. 3711 alin. 3 C. proc. civ., pentru suma de 3.337.452,5258 lei datorată de debitor în temeiul titlului executoriu reprezentat de Sentinţa penală nr. 176/30.01.2012 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală în dosar nr. 514/1/2009 rămasă definitivă prin Decizia nr. 160/20.06.2012 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători în dosar nr. 2470/1/2012, precum şi pentru cheltuielile de executare. Fără cale de atac, conform art. 3731 C. proc. civ", se precizează în decizia judecătorilor.
"Urmează să vedem ce bunuri vor fi supuse executării şi în ce măsură acestea vor fi susceptibile de a fi executate. Un executor judecătoresc inventariază bunurile urmăribile şi poate să încheie actele de executare necesare care pot fi supuse contentaţiei la executare. Majoritatea bunurilor sunt comune cu doamna Năstase. Unele sunt personale ale doamnei Năstase primite moştenire, vom vedea în ce măsură ele vor fi urmărite sau nu. Contestaţia va fi dispusă în momentul în care executorul face un proces verbal pe care mi-l comunică", a mai spus Bolcaş.

În vara anului trecut, Curtea Supremă l-a condamnat la 2 ani de închisoare cu executare pe Adrian Năstase în dosarul Trofeul Calităţii. Instanţa a mai dispus ca Adrian Năstase şi ceilalţi cinci inculpaţi din dosar să plătească în solidar prejudiciul de 1,5 milioane euro.

Spitalele Penitenciare au cheltuit în 2012 peste 70 de milioane de lei pentru tratarea deţinuţilor. Asta înseamnă o cheltuială medie de 1.000 de euro pe deţinut tratat.
Spitalele Penitenciare au cheltuit peste 70 de milioane de lei anul trecut, cu 5% mai mult decât în 2011. Asta înseamnă o cheltuială medie de 1.000 de euro pe deţinut tratat, în contextul în care pentru tratarea unui pacient din afara sistemului penitenciar se cheltuieşte, în medie, 500 de euro.

Cele mai mari fonduri, în 2012, le-a avut Spitalul Penitenciarului Jilava, peste 20 de milioane de lei. Urmează Spitalul din Peniteciarul Tîrgu Ocna, cu peste 13,5 milioane lei. Spitalul Penitenciarului Rahova a avut cheltuieli de peste 10 milioane de lei

Banii sunt acordaţi prin Ministerul Justiţiei, însă cheltuielile sunt monitorizate de Ministerul Sănătăţii, la solicitarea FMI.

Marţi, 29 ianuarie, s-a semnat cel de-al patrulea contract cu finanţare Regio, la nivelul regiunii Sud Muntenia, ce are ca obiectiv reabilitarea infrastructurii de sănătate. Beneficiarul contractului, Judeţul Giurgiu, va primi fonduri nerambursabile în cadrul Axei 3, Domeniul major de intervenţie 3.1 „Reabilitarea/modernizarea/echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate”, pentru proiectul „Modernizarea Ambulatoriului Vadu Lat”.
Contractul de finanţare semnat marţi are o valoare totală de 1.408.362,27 lei, din care:
➢    valoarea totală eligibilă este de 1.138.977,71 lei (finanţare nerambursabilă şi contribuţia beneficiarului), unde valoarea eligibilă nerambursabilă din FEDR este de 968.131,05 lei, valoarea eligibilă nerambursabilă din bugetul naţional de 148.067,11 lei, iar cofinanţarea eligibilă a beneficiarului este de 22.779,55 lei.
Proiectul constă în dotarea şi amenajarea spaţiului necesar funcţionării în condiţii optime a Ambulatoriului Integrat al Secţiei Psihiatrie Vadu Lat, comuna Bucşani, a Spitalului Judeţean de Urgenţă Giurgiu. Astfel, pe toată durata de implementare a proiectului (12 luni) se vor moderniza şi echipa încăperi aflate într-un corp de clădire, spaţii în prezent improprii necesare desfăşurării unui act medical de calitate.   

Se strange latul in jurul fostului senator PC de Arges si vicepremier Gheorghe Copos. Patronul Ana Imep a fost condamnat la patru ani de închisoare cu executare în Dosarul Loteria I. Aceasta a doua sentinta vine dupa ce, in noiembrie anul trecut, patronul Rapidului a fost condamnat la cinci ani de inchisoare in dosarul Transferurilor. Sentina a fost data de Curtea de Apel Bucuresti, nu este definitiva, putand fi atacata.

Omul de afaceri George Copos a fost condamnat la patru ani de închisoare cu executare în Dosarul Loteria I. Decizia Judecătoriei Sectorului 2 nu este definitivă, putând fi atacată cu recurs la Tribunalul Bucureşti. În dosarul Loteria I, Copos a fost trimis în judecată în iunie 2006, la puţin timp după ce şi-a dat demisia din funcţia de vicepremier. El a fost acuzat de DNA de o fraudă de peste un milion de euro.
Alături de el sunt judecaţi, pentru evaziune fiscală, Gilio Giuzepe Roza, acţionar la Ana Electronic, Ana Group, Ana Pan, administrator unic, director la societatea Rom Tour G.M. Impex şi membru fondator al Fundaţiei "ProRapid", precum şi Stelian Ioan Raţiu (administrator la firma Transilvania International).

Totodată, au fost trimişi în judecată Nicolae Cristea, fost director general şi preşedinte al Consiliului de Administraţie în cadrul Companiei Naţionale Loteria Română, membru fondator al Fundaţiei ProRapid, şi Gabriel Rogoveanu, agent imobiliar la firma Euroest Invest, pentru complicitate la evaziune fiscală.
Potrivit anchetatorilor, în perioada iulie-decembrie 2004, Copos, în calitate de asociat şi preşedinte al Consiliului de administraţie în cadrul Ana Electronic, împreună cu Roza şi cu sprijinul lui Cristea şi Rogoveanu, s-ar fi sustras de la plata obligaţiilor fiscale, aducând bugetului de stat un prejudiciu de 39.461.121.820 de lei (peste un milion de euro, la valoarea cursului de schimb de la acea dată).

Folosind mecanismul interpunerii de noi proprietari în procesul de vânzare-cumpărare, respectiv persoana juridică SC Rom Tour G.M. Impex SRL şi persoanele fizice Niculaie Ghinea şi Ion Matei, inculpaţii ar fi ascuns sursa impozabilă cu ocazia vânzării unui aşa zis "pachet" de 38 de spaţii comerciale, proprietate a firmei Ana Electronic, către Compania Naţională Loteria Română.
Acelaşi mecanism a fost folosit şi la achiziţia de către Loterie a spaţiului comercial din Cluj-Napoca de la SC Transilvania Oil, prin intermediul lui Stelian Ioan Raţiu.

În rechizitoriul se arăta că Nicolae Cristea - fost director general şi preşedinte al Consiliului de Administraţie în cadrul Companiei Naţionale Loteria Română (CNLR) - a plătit 800.000 de dolari clubului de fotbal Rapid, ca sponzorizări şi publicitate, în perioada 1996-1999.
În plus, în 2002, Loteria Naţională a închiriat pentru cinci ani, de la clubul Rapid, un panou publicitar în afara stadionului Giuleşti pentru suma de 175.000 de dolari pe an, preţ de patru ori mai mare decât cel al pieţei, susţin procurorii. În privinţa acestor sponsorizări, procurorii au menţionat, în dosar, că nu au dispus începerea anchetei, ci doar au vrut să sublinieze relaţiile strânse dintre Copos şi Cristea.
Procurorii au mai menţionat că relaţia de "afaceri privilegiate" dintre Copos şi Cristea a început cu mult timp în urmă, când Loteria a început să dea ca premii televizoare de la Ana Electronic, unde Copos este acţionar.
În 9 decembrie 2009, instanţa supremă a decis ca dosarul Loteria I să fie judecat de instanţa Judecătoriei Sectorului 2. Magistraţii instanţei supreme au admis, astfel, excepţia necompetenţei instanţei după calitatea persoanei în acest dosar.

Sursa: realitatea.net
Page 61 of 98